Elle N./ poeme

Ne-am întors din vacanță, ne-am revenit din răceală și cu o oarecare întîrziere publicăm unul dintre cele mai bune poeme primite pentru rubrica YOUR SILENCE WILL NOT PROTECT YOU. Un poem despre violența domestică, despre rolul femeii și al bărbatului, despre adevărul din spatele familiei perfecte, tradiționale.

Elle N.

(I)

Sunt un bărbat feroce scutur coama şi mârâi cand mă vede o bombă cu ceas ii ticăie in piept intru prin uși o trag de păr agit bine din ea ies monezi galbene zdrăngăne in pumni din ea ies fluturi carnivori o agit bine din ea ies spume ca o sticlă de fanta ha ii sucesc gâtul până plesneşte scotocesc in bălegarul ăsta si scuip ghemotoacele de păr in unghii a ramas carne in dinti firișoare de păr ha aleg oasele ca pe un peşte le dumic in gură imi croncane ciorile

Sunt un bărbat feroce cand mă văd copiii aleargă izbindu-se de pereții vineţii împiedicandu-se de carne tu’ti dumnezeii lor de potârnichi va prind eu când pumnii mi se descleștează ea nu mai ticăie e scrum

Corpul lor e un cub rubik pe care îl tot învârt albastru galben roșu albastru cod roșu cod galben ha strâng urlă ha invârt ei urlă în piept le-am înşurubat OROAREA ii plesnesc pana devin doar niste pete ţântari afurisiti vă arăt EU gafâi greu ma așez pe marginea patului cu mâinile arzând

acum da AM FACUT OAMENI DIN VOI futu-vă dumnezeii mă-tii de ploşniţe afurisite

(II)

Eu sunt pârâta sunt curva sunt nevasta sunt mama sunt imbecila sunt criminala sunt Medeea cea care și-a ucis pruncii sunt mielul sunt sacrificiu sunt însărcinata sunt gaura ușii El e inocentul tatăl capul familiei modelul gâtul cheia

Pârâta e acuzată de indisciplină a sucit capul cocoșului și și-a făcut ciorbă din el a dat radioul pe trinitas de unde se auzea o muzică suspectă fugea noaptea de acasă în așternutul altuia

Pumnul greu se lăsa asupra mea atunci când ciorba nu era gata la ora 7 fix

când refuzam să mă ploconesc la picioarele lui și să i le spăl cu lacrimi

când copiii făceau gălăgie când un alt bărbat mă privea când

nu zâmbeam nu aveam dreptul la CASĂ până și vitele au grajdul lor eu NU eu fugeam noaptea cu copiii în brațe prin țârână mâncând pământul fugeam prin păpușoi el cu cuțitul el cu toporul el cu fierăstrăul pe urmele noastre noi nu aveam dreptul să spunem NU Pumnul lui înfierat era LEGEA

 Pârâta  nu se îngrijea nu satisfăcea bărbatul umbla în haine lungi mănăstirești era suspectă

Ei nu trebuiau să afle de pumn el mă îmbrăca cu haine lungi groase era cald asudam ei nu trebuiau să vadă sânge vânătăi ei eram nebuna satului de ocară de ocară

 Pârâta a vrut să îi fure copiii să îi ducă în locuri străine să îi omoare cu cianură

Într-o dimineață am înțeles ce trebuie să fac am îmbrăcat copiii am deschis geamul am sărit și puffff ne-am strecurat pe sub pom ne-am târât pe jos în timp ce el sforăia beat deodată el a intrat prin zece uși m-a izbit cu capul de soba de teracotă mi-a întors mâna până osul a trosnit m-a îngropat în pământ cu pumnii de parcă ar fi înfipt un cui în perete m-a lipit de pereți pumnul lui era legea era greu era murdar după copii arunca cu pietre ei piuiau micuții tu-ți dumnezeii mă-sii de gripați de ploșnițe afurisite striga că vrea să facă oameni din noi pe mine m-a făcut origami pe copii cub rubik

Pârâta intenționează să îl omoare trebuie ținută sub observație

Seppuku Seppuku privește-mi mâinile la căderea serii le-am despicat și din ele s-a scurs untdelemn mi-am despicat inima din ea s-a scurs untdelemn din buzunare se preling picături mici de rășină

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *